Etape design thinking. Pasii necesari pentru implementarea acestei metodologii. Procesele ce stau la baza desing thinking-ului.Te-ai întrebat vreodată ce este design thinking? Deși denumirea poate crea confuzie cu design-ul grafic, este un lucru complet diferit. De fapt, este un mod de gândire care te ajută să găsești soluții finale la o problemă complexă. Află mai multe în cele ce urmează.
Conceptul de design thinking reprezintă o metodologie, o modalitate de gândire și de proiectare a unor soluții finale la o problemă, pornind de la alte mici soluții intermediare. Acest tip de metodologie permite abordarea unor problemele complexe, care sunt nedefinite sau necunoscute, și facilitează identificarea celor mai potrivite rezolvări prin intermediul etapelor de design thinking.
Înainte a continua lecturarea acestui articol, îți recomand să (re)descoperi care este legătura dintre design thinking și experiența utilizatorului.
Hasso-Plattner Institute of Design din Stanford a făcut cunoscute 5 etape în design thinking. Aplicarea acestui model implică înțelegerea nevoilor consumatorilor/utilizatorilor, definirea problemei pornind de la nevoile oamenilor, generarea ideilor cu ajutorul sesiunilor de brainstorming și adoptarea unui stil practic ce are la bază realizarea prototipurilor și efectuarea unor teste.
Cum sunt definite etapele de design thinking?
1. Empatizarea
Reprezintă componenta umană a procesului de design thinking, cea care ajută la eliminarea diverselor supoziții legate de o anumită problemă și la aflarea unor insight-uri valoroase.
Mai exact, această etapă constă în aflarea informațiilor relevante privind publicul țintă, a comportamentelor lor, nevoilor, dar mai ales, a motivelor emoționale care îi determină să întreprindă anumite acțiuni sau să ia unele decizii.
Indiferent că este vorba despre un produs sau un serviciu, esențial este ca persoanele implicate în procesul de design thinking să meargă pe teren, să se transpună în pielea oamenilor care fac parte din grupul țintă. În acest mod, pot înțelege la un nivel mai profund contextul respectiv, nevoile consumatorilor și factorii care îi influențează din punct de vedere al alegerilor, motivațiilor și comportamentelor.
Spre exemplu, un designer care vrea să îmbunătățească aspectul unui smartphone și să creeze un avantaj concurențial, va petrece timp în magazinele în care se vinde acel telefon, va observa modul în care se comportă oamenii atunci când achiziționează un telefon și va juca la rândul lui rolul de client.
2. Definirea problemei
Odată adunate toate informațiile necesare în etapa empatizării, acestea trebuie analizate și sintetizate astfel încât să poată fi definite principalele probleme identificate până la acel moment. De asemenea, este important ca modul în care problemele sunt definite să fie centrate în jurul publicului țintă, ci nu în jurul dorințelor sau nevoilor companiei în cauză.
Spre exemplu, în cazul unei aplicații mobile de învățare a limbilor străine, o abordare corectă a unei probleme, care se focusează asupra nevoilor publicului țintă, este următoarea:
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani au nevoie să învețe o limbă străină pentru a avea acces la mai multe oportunități de job-uri.
O modalitate de definire a problemei care s-ar axa pe nevoile companiei ar suna așa:
Trebuie să creștem numărul de descărcări ale aplicației în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani cu 7%.
3. Ideația
Este etapa în care se generează soluții la problemele formulate anterior. Pornind de la cunoștințele și competențele profesionale, precum și de la toate insight-urile adunate despre grupul țintă, se începe identificarea mai multor soluții.
Una dintre metodele folosite pentru observarea problemelor din mai multe unghiuri și generarea soluțiilor este brainstorming-ul.
4. Etapa prototipului
Este momentul în care echipa de designeri realizează o serie de prototipuri pentru a putea analiza în detaliu soluțiile identificate în etapa ideației. În esență, aceasta este o fază experimentală care are ca scop stabilirea celor mai bune soluții pentru fiecare dintre problemele formulate în a doua etapă a procesului de design thinking.
Odată realizate prototipurile, acestea pot fi testate de către membrii altor departamente sau chiar de un grup restrâns de oameni. În funcție de feedback-ul acestora, soluțiile implementate în cadrul prototipurilor sunt reexaminate, iar pe baza experienței utilizatorilor (link aici către articolul Elementele cheie User Experience pentru crearea aplicațiilor mobile), acestea sunt acceptate, respinse sau îmbunătățite.
5. Testarea
Atât echipa de designeri, cât și evaluatorii testează în detaliu produsul final. Rezultatele obținute sunt ulterior folosite pentru a redefini anumite probleme legate de înțelegerea utilizatorilor și de condițiile de utilizare.
Deseori, în această etapă, se mai fac modificări în ceea ce privește produsul astfel încât să se obțină un nivel de înțelegere și mai profund al produsului în sine și al utilizatorilor acestuia.
Etapele design thinking-ului NU sunt un proces linear
La final de articol, este important să rețini faptul că procesul de design thinking permite o gândire, o abordare flexibilă a lucrurilor și problemelor. Prin urmare, nici procesele acestei metodologii nu au loc în ordinea descrisă mai sus.
În realitate, unele dintre etapele design thinking-ului se pot desfășura concomitent, pot fi inversate și chiar se pot repeta.
Etapele descrise în acest articol servesc drept ghid al activităților ce trebuie întreprinse pentru implementarea procesului de design thinking și înțelegerea cât mai detaliată a utilizatorilor și produsului în cauză.
În cazul în care ai întrebări legate de modul în care echipa UX Project folosește etapele design thinking-ului în activitatea desfășurată, te invit să ne lași un comentariu sau să ne contactezi pe adresa de e-mail.
